SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Sistemul sanitar trebuie resuscitat

Sistemul de sănătate din ţara noastră este cel pe care ni-l permitem, după cum sus-ţin autorităţile din domeniu. Deşi actori din piaţă spun că în ultimii ani sănătatea a devenit un domeniu prioritar în Guvernare, mai sunt încă multe măsuri care trebuie implementate pentru o mai bună funcţionare a sistemului.

Majorarea salarială din domeniu, decisă anul trecut, a reuşit să-l facă atractiv pentru personalul medical, ceea ce în timp va rezolva problema actuală a lipsei personalului medical, care a făcut ca unele judeţe să rămână fără forţă de muncă. Autorităţile aşteaptă ca unii medici, plecaţi în afară, să se întoarcă în ţară, dar, cel mai important, speră ca tot mai puţini să decidă să plece în condiţiile actuale de salarizare.

Totodată, acestea încearcă să ofere toate serviciile pe piaţa locală, astfel încât pacienţii să nu mai fie nevoiţi să meargă în străinătate pentru a se trata.

În ultimii ani, serviciile medicale oferite de clinicile şi spitalele private de sănătate sunt tot mai căutate pentru un acces mai rapid în sistemul medical. Fenomenul este stimulat de ponderea redusă reprezentată de cheltuielile cu sănătatea în PIB, care a dus deseori la lipsuri de personal şi timpi mari de aşteptare pentru analize şi operaţii, cumulată cu creşterea salariilor, care au făcut din serviciile private de sănătate o alternativă viabilă.

Deşi sistemul medical public, cât şi cel privat ar trebui să aibă în centru pacientul şi să încerce să răspundă cât mai rapid şi mai exact nevoilor acestuia, ele nu au o viziune unitară şi un dialog comun, cu toate că, atât reprezentanţii din sistemul sanitar de stat, cât şi din cel privat consideră că cele două segmente sunt complementare şi nu concurente.

Raed Arafat ne-a declarat, în cadrul unui interviu, că furnizorii de servicii de sănătate din cele două segmente trebuie să urmărească interesul pacientului. "Cred că noi, în ultimii ani, am eşuat, nu am reuşit să punem interesul pacientului în faţă. Presiunile asupra decidenţilor au fost întotdeauna foarte mari", ne-a mărturisit domnia sa.

Taxa clawback, care se aplică încă din 2009 la preţul medicamentelor, a rămas cea mai instabilă sarcină fiscală din ţara noastră, în opinia industriei de profil. În plus, producătorii de medicamente generice şi biosimilare au nevoie de sprijin din partea autorităţilor, astfel încât medicamentele accesibile să nu fie penalizate printr-un clawback nediferenţiat, care a devenit nesustenabil şi a condus la dispariţia miilor de medicamente accesibile din piaţă, după cum susţin reprezentanţii domeniului.

În ţara noastră continuă să existe atât spitale conduse şi finanţate corespunzător, care produc performanţă, dar avem şi exemple concrete de management defectuos.

Specialiştii din sector consideră că există o nealiniere între conducerea locală a unor unităţi sanitare şi strategia naţională, care prevede asigurarea pentru populaţie a unei sănătăţi corespunzătoare.

Ultimul raport OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) arată că România alocă anual pentru sănătate cea mai mică sumă medie pe cap de locuitor. Suntem, aşadar, pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte finanţarea sis-temului de sănătate.